….. dacă aş avea puteri magice, mulţi părinţi ar suferi nişte vrăji mici, mici cu scopul de a le deschide puţin minţile. Acum sper să nu fie cu supărare pentru cei care se vor regăsi în cele ce urmează.

Pe scurt, am avut parte în ultima perioadă de reacţii ostile faţă de metodele de a fi aproape bebeluşului prin contact fizic intens, prin a identifica nevoile transmise prin plâns…toate acestea fiind categorisite ca “prostii”. Şi dacă ar fi vorba doar de generaţia mai în vârstă, aproape că aş înţelege de unde şi de ce.

Dar când şi mamele tinere încă “rezistă eroic” la a lăsa nou născutul să plângă necăjit şi amărât…asta nu mai pot înţelege.

La Dunstan Baby Language suntem împotriva “lăsatului să plângă” pentru că aşa îi dau deja nişte lecţii de independenţă, de a nu deveni mofturos şi răsfăţat.

M-aş risca să spun că exact acet tip de părinte, cam într-un an, doi vor fi cei care atunci când copilul bate din picioare şi urlă pentru că vrea o jucărie anume, ei bine…aceşti părinţi vor ceda, vor cheltui tone de resurse pentru a avea copilul vrute şi nevrute transformând copilul într-un “Dl. Goe” nesuferit…şi atunci se pune întrebarea cine pe cine “răsfaţă” şi când începe procesul?

La etapa de nou născut, bebeluş, este exclus să vorbim despre mofturi şi răsfăţ.

Cum ar putea un bebeluş al cărui sistem nervos încă nu e complet dezvoltat, când el ca fiinţă umană funcţionează în mare parte în baza reflexelor de supravieţuire înnăscute, când nu face nimic conştient…cum ar putea el manipula pentru a deveni răsfăţat?

Of!

404990_10151303233641620_1083658226_n

Da, Dunstan Baby Language este acea piesă puzzle lipsă din toate cercetările din domeniul îngrijirii bebeluşilor, al pediatriei, al pshihologiei nou născuţilor, este piesa care completează tabloul şi dă răspunsuri clare despre mecanismul care îi face pe bebeluşi să ne spună limpede ce vor…şi nu prin încercare şi eroare.

DBL explică sunetele şi plânsul bebeluşilor în acea perioadă în care ei se exprimă involuntar, inconştient, când corpul lor ne vorbeşte, când nevoile activează reflexele, şi când sunetele scoase de bebeluşi sunt produse în mod reflex, spontan şi în acelaşi fel în orice corp.

Dragi părinţi, deschide-ţi-vă urechile, ascultaţi-vă bebeluşii, ei ştiu ce vor…în primul rând vor apropierea de voi.

Ei vă cunosc şi vă simt, au nevoie să fie mângâiaţi şi iubiţi, alinaţi şi legănaţi. Lumea în care au ajuns e destul de plină de tot ceea ce în burtică nu a fost, din locul acela simplu şi cald al burticii, au ajuns în camera cu multe lucruri, cu lumini, cu oameni mulţi…..si vor să primească căldura intimă a mamei..Nu i-o refuzaţi SPARTAN!

Tinându-l în braţe, vorbindu-I, alungând norii plânsului, nu doar că nu va deveni răsfăţat, ci Îi veţi fi un exemplu de cum să se apropie de voi, de cei din jur, adică cu iubire, cu sentimentul că ÎŢI PASĂ!